© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
S-a încheiat Consiliul plenar al Bisericii Catolice din Australia[2022-07-13]Biserica Catolică din Australia şi-a încheiat cel de-al cincilea Consiliu plenar. După luni de dezbateri şi discuţii privind guvernarea Bisericii şi priorităţile pastorale, Arhiepiscopul Timothy Costelloe de Perth a declarat sâmbătă Consiliul închis. „Nu va exista o reînnoire a Bisericii dacă ne punem pe noi înşine mai presus de Cristos sau dacă, într-un mod pervers, îl împingem la margine”, a spus el în predica de la Liturghia de final, din Sydney, de pe 9 iulie. Consiliul plenar, în cuvintele sale, a încercat „să reimagineze Biserica din Australia printr-o lentilă misionară”. Arhiepiscopul i-a încurajat pe membrii Consiliului plenar să continue să se întrebe ce spune Duhul Sfânt. Sesiunea finală a avut loc la Sydney, pe parcursul a şase zile.Consiliul plenar este cea mai înaltă adunare formală a tuturor Bisericilor particulare dintr-o ţară. Acesta are autoritate legislativă şi de guvernare. Laicii au fost invitaţi să participe la sesiunile Consiliului şi s-au alăturat Episcopilor pentru a vota rezoluţiile obligatorii care vor fi trimise la Vatican pentru aprobare. Toţi membrii au semnat o declaraţie finală. Membrii Consiliului au caracterizat Consiliul ca o expresie a sinodalităţii. „Sinodalitatea este modalitatea de a fi o Biserică pelerină, o Biserică ce călătoreşte împreună şi ascultă împreună, astfel încât să putem acţiona împreună cu mai multă fidelitate pentru a răspunde vocaţiei şi misiunii noastre date de Dumnezeu”, citim în declaraţia finală, unde se mai spune că în deliberări „Duhul Sfânt a fost atât mângâietor, cât şi perturbator”. Membrii Consiliului plenar au confirmat de asemenea decretele, pe care toţi Episcopii catolici prezenţi le-au semnat apoi. Decretele vor fi trimise Sfântului Scaun după reuniunea din noiembrie a Conferinţei Episcopilor Catolici Australieni. La şase luni după ce Sfântul Scaun va primi această notificare, cunoscută în mod oficial sub numele de „recognitio”, decretele vor deveni lege a Bisericii Catolice din Australia. Consiliul plenar a recunoscut în mod oficial datoria de a avea grijă de Pământ ca de o casă comună şi de a promova şi apăra viaţa umană de la concepţie până la moartea naturală. A încurajat Biserica să se alăture Platformei de acţiune „Laudato Si’” a Papei Francisc şi să dezvolte planurile de acţiune existente în spiritul enciclicei papale din 2015 privind creaţia lui Dumnezeu şi grija pentru mediu. Consiliul plenar a susţinut o mai mare utilizare a dezlegării generale, o alternativă la confesiunea individuală, folosită în general doar în situaţii de urgenţă. De asemenea, a aprobat efortul de a se face o nouă traducere a Misalului Roman din 2011. Printre propunerile respinse s-a numărat şi cea de a permite laicilor să predice la slujbe. Pe 6 iulie, peste 60 dintre cei 277 de membri au protestat faţă de eşecul adoptării unor propuneri privind femeile în Biserică, inclusiv faţă de respingerea unei propuneri în sprijinul hirotonirii femeilor ca diaconi, dacă Roma este de acord. Membrii laici au votat în favoarea propunerilor, dar nu au existat suficiente voturi din partea Episcopilor pentru a trece măsurile. După unele controverse, Consiliul a adoptat o moţiune de reconsiderare a limbajului propus cu privire la femeile din Biserică, care a trecut ulterior într-o formă uşor modificată. „S-a făcut mult caz de diviziunea şi de dramatismul săptămânii (de reuniune a Consiliului), iar acest lucru ar putea să îi sperie pe unii şi să îi încânte pe alţii”, a declarat Arhiepiscopul Anthony Fisher de Sydney pentru The Catholic Weekly. „Dar cred că ceea ce este remarcabil este că nu s-a rupt Biserica. Nu s-a ajuns la retragere, la schismă sau la înfiinţarea unei adunări alternative pe parcurs, aşa cum am văzut în diferite momente din istorie. În cele din urmă, cu mai multă rugăciune şi reflecţie, am ajuns la un capitol mult îmbunătăţit cu privire la demnitatea şi rolurile femeilor”, a spus el. Decretele Consiliului includ înfiinţarea de consilii pastorale diecezane în toată Australia, Sinoade diecezane care vor fi găzduite în următorii cinci ani şi o consultare largă cu privire la crearea unui organism sinodal naţional pentru colaborarea în Biserică. În declaraţia de încheiere a consiliului plenar se spune că membrii „au căutat să fie credincioşi misiunii lor de a asculta şi auzi «ceea ce Duhul spune Bisericilor».” A recunoscut perturbările vieţii cotidiene cauzate de pandemia Covid-19, de dezastrele naturale şi de război. Unele momente din timpul ultimei săptămâni a Consiliului au fost „calme şi armonioase”, în timp ce altele au fost „tensionate şi dificile”, se spune în declaraţia de încheiere, adăugând că „fiecare moment a fost binecuvântat; întreaga săptămână a fost plină de har”. Declaraţia a lăudat „practicile de ascultare şi discernământ” ca fiind „dimensiuni esenţiale ale implementărilor acestui Consiliu plenar”. „Ele vor remodela angajamentul nostru faţă de lume, misiunea noastră de evanghelizare şi operele noastre de slujire într-un mediu care se schimbă rapid”, se spune în declaraţie, adăugând că „munca abia a început”. Punerea în aplicare va fi revizuită de Comisia episcopală a Consiliului plenar. Rapoarte intermediare vor fi publicate în 2023 şi 2025, iar raportul final de revizuire este stabilit pentru 2027. Arhiepiscopul Fisher a reflectat asupra realizărilor şi a posibilelor neajunsuri ale Consiliului plenar în comentariile adresate publicaţiei The Catholic Weekly. „A existat un angajament direct cu unele dintre problemele cu adevărat dificile, cum ar fi problemele indigene, abuzul sexual asupra copiilor şi locul femeilor în Biserică”, a spus el. „Aceste discuţii au fost uneori foarte emoţionale şi potenţial foarte divizatoare. Cu toate acestea, în cele din urmă a existat un nivel ridicat de acord cu privire la majoritatea acestora.” „Este mult mai bine ca astfel de chestiuni să fie confruntate direct decât să prezentăm un fel de falsă unitate prin evitarea problemelor dificile”, a continuat Arhiepiscopul. El a lăudat munca adunării de a oferi „unele gânduri bune despre liturgie, catecumenatul căsătoriei, pastoraţia tinerilor, programe de formare pentru liderii laici, inclusiv pentru cei din zonele rurale şi îndepărtate, şi administrarea pământului”. De asemenea, a salutat aprecierea pentru locul Bisericilor Catolice Răsăritene în Australia. Cu toate acestea, Mons. Fisher şi-a exprimat îngrijorarea că nu există suficient conţinut dedicat „impulsului misionar” şi „pasiunii de a-i aduce pe oameni la Cristos, la convertire şi la o viaţă nouă în El”. A considerat că s-a acordat prea puţină atenţie persoanelor aflate la margine şi nu au existat „propuneri practice” pentru a promova libertatea religioasă într-un moment în care aceasta este „clar ameninţată”. Şi-a exprimat şi îngrijorarea că preoţii şi laicii catolici „obişnuiţi”, inclusiv cei născuţi în străinătate, au fost subreprezentaţi în cadrul adunării, iar acest lucru a putut avea un efect de distorsiune asupra procedurilor. Cu toate acestea, a spus el, majoritatea propunerilor au avut „o rată foarte mare de acceptare în rândul membrilor laici şi al păstorilor”. „Toată lumea va găsi câteva lucruri bune în decretele finale, atunci când vor fi publicate, iar oamenii ar trebui să le caute, să caute inspiraţie şi încurajare în propriul lor discipolat misionar”, a spus prelatul. Oamenii vor găsi, de asemenea, lacune şi subiecte care, în opinia lor, ar fi trebuit să fie abordate, a admis el. S-a întrebat de ce a fost acordată atât de puţină atenţie laicilor, mamelor, credincioşilor cu voturi religioase sau „catolicilor a căror vocaţie principală este în lume”. „Sunt foarte puţine lucruri care să vorbească despre criza vocaţiilor la căsătorie şi la viaţa de părinte, precum şi la viaţa preoţească şi consacrată”, a adăugat el. Deşi există un întreg capitol despre importanţa liturgiei, în special a Euharistiei şi a Sacramentului Penitenţei, a spus Mons. Fisher, ar fi vrut să vadă „propuneri pozitive” cu privire la modul în care Biserica poate asigura preoţii care pot celebra aceste Sacramente. La sfârşitul anului 2021, a spus că a sperat că acest Consiliu se va concentra pe priorităţi precum răspunsul la o cultură a secularismului şi la declinul practicilor religioase. Anul trecut a declarat pentru Catholic Weekly că, în prezent, doar 1 din 10 catolici din Australia participă în mod regulat la Liturghie. Biserica din Australia se confruntă cu o criză a vocaţiilor, nu numai la preoţie, ci şi la căsătorie şi la viaţa consacrată. Pe lângă o cultură a secularismului, Biserica continuă să răspundă la scandalurile provocate de abuzurile sexuale. Un raport al unei comisii regale din 2017 a constatat că, timp de decenii, Biserica Catolică şi alte instituţii din ţară au dat dovadă de deficienţe grave în ceea ce priveşte protecţia copiilor împotriva acestor abuzuri. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 439, Ultimul acces: 2026-10-16 00:08:56
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
